Credit: Christian Ciubotărescu
Credit: Christian Ciubotărescu

Publicat in

14 iulie 2014

Comentarii

0 Comentarii

Localizare pe hartă

Vezi pe harta mare

Avenul din Șesuri

Uriașul Aven din Șesuri, sau peștera ”1 Mai”, deţine cea mai înaltă scurgere parietală din Carpaţi şi, mai ales, una din cele mai mari adâncimi carstice din ţară.

Motive să mergi? Ca şi în cazul Avenului din Hoanca Urzicarului, contează enorm priveliştile de până la peşteră. Aşa că, oricât de greu este urcuşul, vei uita de efort. Totul ţine de frumuseţea cuceritoare a acestui ţinut cu versanţi puternic împăduriţi, cu colibe, garduri de lemn şi poieni, de un pitoresc absolut. Plus de asta, de jur-împrejurul rezervaţiei sunt culmi domoale, netede (de unde şi toponimul de „Şesuri”), creând contrast faţă de încăperile peşterii, care au o adâncime de 220 m.

 

Într-un clasament din 1982, ocupa locul şapte între avenele cu cele mai mari diferenţe de nivel din ţară. În plus, Avenul din Şesuri posedă cea mai mare scurgere parietală – peste 30 m – din carstul Munților Carpați, ca atare interiorul se impune, în primul rând, prin grandoare. Peştera 1 Mai se impune ca un complex de galerii etajate, însumând nu mai puţin de 4.270 m, după cele mai recente măsurători. Interiorul abundă de puţuri, praguri, cascade, marmite, fiind spectaculos dar solicitant în explorare, ceea ce obligă la folosirea unui echipament adecvat şi a tehnicii de coardă, accesibilă doar celor antrenaţi.

 

Informaţii utile:

 

Categoria şi importanţa    rezervaţiei: Speologică; pe locul 7, în 1982, între avenele cu cele mai mari adâncimi din ţară, atingând 220 m, cunoscută şi sub numele de Peştera l Mai. Posedă cea mai mare scurgere parietală (> 30 m) din carstul României.

 

Poziţia geografică: Avenul din Şesuri   se află într-o dolină pe cumpăna de ape
dintre bazinul văii endoreice Ocoale şi Văii Garda Seacă, în cuprinsul platoului carstic Scărişoara, parţial despădurit pe seama păşunilor. Alt. max. 1140 m. la gura avenului şi alt. min. 920 m în punctul cel mai coborât al avenului.

Coordonate: 46°29'35'~ lat. N, 22°48'50"long. E.

 

Căi de acces: Din Câmpeni pe DN 75, modernizat, până la Garda de Sus, de unde pe drumul forestier ce urmează Pârâul Ordâncuşii, şi apoi de la Ocoale spre cătunul Gheţar (circa 19 km), la vest de drum.

 

Suprafaţa şi limitele: 200 ha. Peştera se află pe o culme largă, relativ netedă (de unde toponimul de Şesuri), pe care se înscrie şi Peştera Gheţarul de la Scărişoara. Suprafaţa propusă ar include ambele rezervaţii.

 

Clima: Rezervaţia se încadrează în etajul climatului de munte cu influenţe oceanice marcante. Temperatura medie anuală este de 2 - 4°C. Temperatura medie a lunii ianuarie oscilează între -4...-6°C, iar cea a lunii iulie între 12...14°C. Precipitaţiile atmosferice sunt relativ ridicate, cantitatea medie anuală fiind de l 000-1 200 mm cu un maxim în luna iulie. Durata stratului de zăpadă este de 100-120 zile, iar grosimea medie a statului de zăpadă este de 60-80 cm.

 

Anul  înfiinţării şi  documentul  de  constituire:   1995,  Hotărârea Consiliului Judeţean Alba nr. 20. Descoperită de o echipă condusă de D. Coman şi M. Şerban de la Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" din Cluj, în 1950.

 

Situaţia administrativă: Comuna Garda de Sus; satul Garda Seacă.

 

 

 

 

 

 

 

Copyright © 2014 www.turismalba.ro