Publicat in

17 iulie 2014

Comentarii

0 Comentarii

Localizare pe hartă

Vezi pe harta mare

Cațără-te pe stânci!

Bine ai venit printre cele mai provocatoare creste ale județului Alba, care-ți înmoaie picioarele numai când le vezi.

Marile orașe ale lumii se laudă cu zgârie-nori. Județul Alba, însă, are altă mândrie: stâncile. Întinderi uriașe de piscuri, ideale pentru cățărări.  

Județul Alba – prin arealul uriaș al Munților Apuseni – are multe și variate locuri de cățărare, care pot fi alese în funcție de stâncă, de dificultatea traseelor, de înălțimea pereților și de accesibilitate.

 

MUNȚII APUSENI. STÂNCI, ISTORIE ȘI AVENTURĂ

În ansamblul Carpaţilor României, Munţii Apuseni (din care o parte însemnată se întinde pe suprafața județului Alba) ocupă un loc aparte din multe puncte de vedere: sunt un adevărat mozaic geologic care crează o mare diversitate peisagistică, adăpostesc o serie de plante rare şi endemice, o faună diversă şi sunt leagăn de civilizaţie umană, fiind înzestraţi cu valoroase monumente arhitectonice şi etnografice. Relieful este divers, variind de la culmi domoale acoperite cu păşuni, la păduri seculare şi zone de abrupt cu ţancuri şi conuri de grohotiş, astfel încât fiecare clipă din peisaj este o nouă descoperire.

 

Totodată, Munţii Apuseni adăpostesc cel mai mare sistem exo-carstic din Europa, (Cetăţile Ponorului) şi cea mai lungă cavitate (Peştera Vântului). Tot aici pot fi întâlnite vestigii ale unor gheţari ai erelor glaciare conservaţi în adâncul unor peşteri la Scărişoara, Barsa, Zgurăşti sau Focul Viu.

 

O caracteristică  specifică Apusenilor constă din cea mai densă concentraţie de chei şi defilee din România, situate în cadrul Munţilor Trascău (22) şi în sud-estul Munţilor Metaliferi (6). Diversitatea şi ineditul peisajului fac, din toate aceste chei și defilee, obiective turistice de interes major în Munţii Apuseni.

 

Multe dintre ele sunt areale de practicare a drumeţiei, alpinismului şi escaladei sportive, a speologiei, a zborului cu parapanta, a coborârilor pe canioane şi a multor altor activităţi sportive în mijlocul naturii. De asemenea, principalele râuri care străbat aceşti munţi (Crişurile, Arieşul, Someşul Mic, Ampoiul şi unii afluenţi) oferă, alături de pescuitul sportiv, posibilităţi de practicare a sporturilor nautice.

 

Locuitorii din aceste zone au manifestat, încă din preistorie, un interes deosebit faţă de versanţii abrupţi şi chei ca adăposturi pentru locuire. În diferite peşteri, cavităţi şi abriuri de la poalele pereţilor au fost descoperite urme ale vieţuirii umane începând din paleolitic şi continuând până în secolele întunecate ale evului mediu timpuriu. Ordinele călugăreşti au căutat şi ele, în apropierea stâncilor de la gurile cheilor, liniştea vieţii monahale, fondând  mănăstiri celebre ca cele din Cheile Mănăstirii sau Cheile Poşegii. Constructorii medievali au utilizat la rândul lor stâncile, ca avantaje naturale la crearea sistemelor defensive ale unor cetăţi ce pot fi vizitate şi acum. Iar satele de munte din Apuseni păstrează încă arhitectura caselor tradiţionale cu temelii de piatră și pereţi din lemn, alături de biserici din lemn cu turnuri zvelte şi superbe picturi murale, realizate de celebrii zugravi din secolele XVII-XIX.

 

Această complexitate a potenţialului turistic face ca orice ieşire pentru practicarea alpinismului să capete valenţe prin care ne putem îmbogăţi spiritual, alături de diversificarea palmaresului escaladelor noastre.

 

DESPRE ESCALADĂ

De ce se aventurează oamenii în practicarea unor sporturi extreme, precum escaladarea stâncilor? Pentru că se poate, pentru că tentează și provoacă, pentru că înseamnă depășirea limitelor. Pentru că este o activitate mereu pe muchie de cuțit, în care orice greșeală poate face diferența dintre viață și moarte. Dar tocmai aceasta, probabil, te face să simți că trăiești mai mult decât orice altceva.

 

Un cățărător pe stânci are nevoie de degete puternice, brațe sigure, picioare bine antrenate și, nu în ultimul rând, de echipamentul potrivit. Iar cățărarea în sine necesită echilibru, control și curaj. Este un sport atât individual, cât și de echipă, în cadrul căruia elementul pericol alimentează apetitul de aventură.

 

DESPRE ZONELE DE ESCALADĂ

În cele mai multe cazuri, zonele unde se poate practica alpinismul sunt situate în cadrul unor rezervaţii naturale, protejate de legi foarte stricte. În mod firesc, activităţi precum escalada şi alpinismul îşi pun şi ele amprenta asupra mediului în care se desfăşoară prin simplul fapt că sunt efectuate de oameni şi implică habitarea şi interacţionarea acestora cu mediul natural pe diferite perioade de timp. Pentru a ne bucura de escaladele noastre şi pentru a-i lăsa şi pe alţii să cunoască frumuseţea pereţilor, aşa cum i-au găsit primii căţărători, trebuie ca în spatele nostru să rămână doar... urmele de magneziu.

 

SFATURI PENTRU CĂȚĂRĂTORI

- respectaţi plantele şi animalele pe care le întâlniţi pe brânele pereţilor sau la baza acestora. - păstraţi o atitudine civilizată faţă de ceilalţi căţărători şi faţă de localnici. Nu uitaţi că aceştia din urma sunt adevăraţii moştenitori ai zonelor unde locuiesc de generaţii.

- nu modificaţi prizele traseelor sau să ciopliţi unele noi pentru a le face mai uşoare sau mai comode, atitudine ce poate sfida întreaga comunitate alpină. Ancorele, topurile, carabinierele pentru coborâre au fost amplasate acolo cu un scop anume şi tot acolo trebuie să rămână.

- gândiţi-vă că orice modificare poate pune în pericol viaţa cuiva sau, în cel mai bun caz,  poate cauza o serie de neplăceri.

- evitaţi echiparea de trasee cu materiale fără protecţie anticorozivă, care vor trebui înlocuite după câţiva ani din motive de siguranţă şi estetice,  toate aceste operaţii afectând inreversibil stânca.

- pentru efectuarea de premiere sau refacerea traseelor vechi luaţi legătura cu eventualii custozi ai respectivelor rezervaţii, aceştia având obligaţia de a răspunde cererilor dumneavoastră, sau cu Serviciul Public Salvamont Alba.  Anunțați aceleași organizații dacă constatați degradări ale traseelor de natură antropică (accidentale, vandalizări etc) sau naturale (prăbușiri masive, corodarea excesivă a materialelor folosite la echiparea unor trasee etc).

 

COLȚII TRASCĂULUI – PIATRA SECUIULUI

 

Este, probabil, cea mai impunătoare formă de relief din județul Alba și cea mai complexă structură dedicată escaladei din sudul Transilvaniei. Masivi și stâncoși, pereții Pietrei Secuiului (1.129 m alt.) și ai Colților Trascăului (1.113 m) se numără printre preferații cățărătorilor de orice nivel. Privit de departe, Piatra Secuiului te uimește prin forma sa ciudată, care seamănă cu un uriaș întins pe spate. E un aspect de izbucniri calcaroare, ce rezidă din creste prelungi, din turnuri și conuri de grohotiș, create prin eroziune de-a lungul mileniilor. O altă trăsătură definitorie a masivului constă în lipsa vegetației pe versanți; în schimb, vei găsi poieni și izvoare în partea superioară. Abruptul adăpostește peșteri și cavități, cea mai cunoscută fiind Peștera Studenților, din extremitatea sudică a masivului.

 

Arealul, cu un mare potențial pentru escaladă sportivă, n-a intrat în sfera de interes a generațiilor mai vechi de cățărători datorită înălțimii relativ mici a pereților. Abia anul 2000 a marcat deschiderea primelor trasee, în special prin activitatea celebrului alpinist și premierist clujean Adrian Munteanu. El a fost și cel care, împreună cu colaboratori, a inițiat la Colții Trascăului o competiție de escaladă (RICO - Rimetea Climbing Open), ajunsă în 2015 la cea de-a a IX-a ediție.

 

Acces: pe DJ 107 ce leagă Aiud de Buru. Masivul calcaros se află în estul satului Rimetea din județul Alba, la o distanţă de 57 km de Alba Iulia, 58 km de Cluj-Napoca, 28 km de Turda şi 23 km de Aiud

 

Date tehnice: există 7 zone de cățărat cu peste 150 trasee cu grade de dificultate, cuprinse între 4 și 9+. Cățăratul se practică aici în orice anotimp iar zona se află în curs de amenajare. Singurele impedimente sunt distanțele, orientarea predominant sud-estică a pereților și diferențele mari de nivel, care trebuie parcurse până la unele sectoare de perete.

 

Evenimente: RICO – Rimetea Climbing Open (la fiecare sfârșit de aprilie)

 

CHEILE MĂNĂSTIRII

 

Aflate lângă zidurile mănăstirii Râmeț și confundate deseori cu Cheile Râmeţului, aflate la 5 km în amonte, Cheile Mănăstirii reprezintă un defileu aparte. Prezintă pereţi cu înălţimi de până la 180 m, propice pentru cățărări spectaculoase. De reținut este și faptul că, în anii ’80, Cheile Mănăstirii au fost gazda a câtorva finale ale Campionatului Național de Alpinism.

 

Acces: se poate ajunge părăsind DN 1 din centrul orașului Teiuş, la stânga pe DJ 750 C până la mănăstirea Râmeț, prin satele Stremţ şi Geoagiu de Sus. Aici există, de asemenea, posibilități de campare și de cazare la Cabana Râmeț

 

Date tehnice: sunt 3 sectoare de escaladă, cu peste 66 trasee cu grade  de dificultate cuprinse între 3 și 9

 

CHEILE AIUDULUI

 

Nu departe de Piatra Secuiului, rezervația Cheile Aiudului (sau ale Vălișoarei) reprezintă, poate, cea mai vestită zonă de cățărări din județul Alba. Pereții săi imenși se văd de oriunde, odată ce ai ieșit din Aiud. Cei care nu preferă escalada, o simplă parcurgere a Cheile Aiudului (cu mașina sau cu bicicleta) e suficientă pentru ca excursia să devină fascinantă.

 

Acces: cheile sunt străbătute de DJ 107, ce unește orașul Aiud de satul Rimetea, fiind la o distanță de 15 km de Aiud, 35 km de Turda, 65 km de Cluj

 

Date tehnice: pereții sunt deosebiți, cu peste 89 trasee variate și spectaculoase. Înălțimile pereților variază între 100-150 m

 

CALCARELE AMPOIȚEI

 

Aproape că nu există cățărător, în România, care să nu fi auzit de rezervația Calcarele Ampoiței. Piatra albă a celor trei stânci este, de ani de zile, un fel de „marcă înregistrată” a alpinismului, reprezentând cu succes județul Alba pe harta sportului extrem din țară. Calcarele Ampoiței sunt cunoscute și ca Pietrele Gomnuşei, Pietrele de la Ampoiţa, Pietrele lui Bocioacă și Stogurile Popii.

 

Acces: din DN 74 Alba Iulia – Zlatna – Abrud, faci dreapta prin satul Ampoița, de unde mergi pe un drum comunal de-a lungul Văii Ampoiței. După maxim 1 km de mers, în dreptul indicatorului turistic  înainte de prima gospodărie, se face la dreapta o cărare îngustă care urcă până la baza rezervației.

 

Date tehnice: sunt 95 trasee spectaculoase, cu grade de dificultate cuprinse între 3 și 9. Cheile Ampoiței au înălțimi cuprinse între 10-50 m, la altitudinea de 800 m. Roca, lipsită de vegetație, este aparent similară calcarelor.

 

Campare: se poate monta cortul la baza celei de-a doua stânci, apă şi alimente putându-se procura din sat.

 

CHEILE AMPOIȚEI

 

Aflate în inima județului, aproape de Alba Iulia și, totodată, retrase adânc în munți, Cheile Ampoiței (arie protejată) oferă trasee de escaladă ideale pentru temerari. Și aici, un mare plus ține de splendoarea panoramelor.

 

Acces: din DN 74 Alba Iulia - Abrud - Brad, faci dreapta prin satul Gura Ampoiței, de unde mergi pe un drum comunal ce urmează valea cu același nume. Pe primii 2 km, drumul e asfaltat, după care doar pietruit. De la Gura Ampoiței până la intrarea în rezervație sunt circa 9 km. Aici există posibilități de campare și cazare la una din pensiunile din Ampoița

 

Date tehnice: sunt 5 trasee cu grade de dificultate cuprinse între 3 și 9. Cheile Ampoiței au o lungime de 1.300 m, cu pereţi înalţi de până la 100 m

 

CHEILE ÎNTREGALDE

 

Abrupte și, mai ales, sălbatice, Cheile Întregalde (rezervație naturală) sunt cap de listă ca spațiu pitoresc. Aici găsești trasee ideale pentru cățărări (pereți, turnuri, portaluri) și aici găsești floarea-de-colț, la cea mai joasă altitudine din țară (sub 1.000 m alt.).

 

Acces: din DN 1 între Alba Iulia și Teiuş, faci stânga pe DJ 107 H, apoi din Galda de Jos intri pe pe DJ 107 K până în chei. Zilnic, dimineața și seara, un autobuz circulă din Alba Iulia înspre Întregalde. Aici există posibilități de campare

 

Date tehnice: există 2 zone de cățărări, cu 16 trasee cu grade de dificultate între 3 și 9

 

Informații utile pentru escaladă:

www.amunteanu.go.ro

www.trascaucorp.ro

0 Comentarii

Trimite mesajul
Copyright © 2014 www.turismalba.ro