Credit: Rareș Tileagă
Credit: Rareș Tileagă
Credit: Rareș Tileagă
Credit: Rareș Tileagă
Credit: Rareș Tileagă

Publicat in

26 noiembrie 2014

Comentarii

0 Comentarii

Localizare pe hartă

Vezi pe harta mare

Cetatea medievală de la Câlnic

Cel mai valoros monument din Câlnic – și din toată această regiune, de fapt – este Cetatea Medievală, inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

 

Unul dintre cele mai importante sate din sudul Transilvaniei este Câlnic. Sat săsesc, denumit în germană Kelling și, în maghiară, Kelnek, Câlnic e construit după rigorile tradiției nemțești, cu străzi înguste, case înalte și porți masive, conservând o mulțime de case-monument. 

 

Ca multe alte fortificații din sudul Ardealului, cetatea de la Câlnic se află într-o stare excelentă de conservare, fiind restaurată şi repusă în circuitele turistice internaționale. Practic, de cum intri pe poarta sa de lemn, cetatea pare totalmente ruptă de prezent. Chiar şi cei mai buni istorici se vor mira de ambianţa medievală, perfect păstrată între zidurile sale masive. În ansamblul ei, cetatea are o frumuseţe deosebită graţie stilului romanic, vizibil în zidurile groase, ferestre înguste, metereze, acoperişuri piramidale şi încăperi joase.

 

Primele pietre ale monumentului au fost clădite în secolul al XIII-lea, de către coloniştii germani, pentru a servi ca reşedinţă nobiliară pentru contele Chyl de Kelling. Cetatea era, pe atunci, concepută ca donjon oval, împrejmuit de ziduri masive şi şanţ de apă. Astfel arăta edificiul până în 1430, după care a fost vândut sătenilor, care au început să construiască o nouă centură de ziduri, apoi turnul porţii, turnul de apărare şi o superbă capelă. Cât despre turnul de apărare, la scurt timp după pierderea rolului său militar, el a început să fie folosit ca afumătoare pentru slănină și adăpost pentru alte alimente pe timp de iarnă sau de asediu, exact ca în cazul cetății de la Gârbova, de unde şi numele de Fleischturm.

 

Înălţimea actuală a donjonului – numit Siegfried – este de 20 m, fiind suplimentat cu două niveluri faţă de cei 14 m pe care îi avea iniţial. Parterul clădirii e format dintr-o încăpere boltită, aceeaşi structură păstrându-se şi pentru primul nivel. Etajul I se presupune că a fost cameră de locuit, fiind vizibile urmele unui şemineu. Ultimul etaj era probabil destinat dormitoarelor, fiindcă nu mai e boltit, ci format din tavane. Marele raid turcesc din 1438 i-a determinat, însă, pe conducătorii cetăţii să transforme donjonul în turn de apărare. Anii 1961-1964 au marcat perioada unei restaurări de ansamblu a cetăţii, ca urmare a fisurilor grave cauzate de cutremure. Turnul-donjon adăposeşte în prezent un important muzeu cu colecţii de artă medievală şi populară, în care se găsesc obiecte de mobilier, costume ţărăneşti, icoane şi sculpturi.

 

La doar câțiva pași de cetate se află biserica evanghelică, la rândul său inclusă pe lista UNESCO, construită probabil în secolul al XIII-lea. Cu toate acestea, structura ei actuală datează din secolul al XV-lea, fiind modificată substanțial în secolul al XIX-lea, de unde și elementele sale neogotice.

 

Accesul spre Câlnic este simplu. Din drumul național 1 între Sebeș și Sibiu, faci dreapta pe drumul județean 106 F. Câlnic este primul sat în care vei intra iar cetatea se află în centru, turnurile sale fiind vizibile de la mare depărtare.

0 Comentarii

Trimite mesajul
Copyright © 2014 www.turismalba.ro