Credit: Christian Ciubotărescu
Credit: Christian Ciubotărescu

Publicat in

14 iulie 2014

Comentarii

0 Comentarii

Localizare pe hartă

Vezi pe harta mare

Coiba Mare și Coiba Mică

În ţinutul Apusenilor, în Platoul Padiş, una lângă alta, ca două surori, peșterile Coiba Mare și Coiba Mică sunt faimoase în toată ţara pentru cascadele şi lacurile lor subterane.

 

Coiba Mare

O măiestuasă intrare, croită parcă pentru uriași, asigură accesul în cea mai mare peșteră din România. Numeroase lacuri și cascade, vegetație impresionantă, labirint de galerii, așa se desfășoară măreția naturii aici. Cel mai bun ghid prin galeriile peșterii este pârâul care-l străbate și care iese la lumină prin Izbucul Tăuzului la câțiva kilometri mai jos.

 

Este una din cele mai valoroase peşteri din Carpaţi, datorită interiorului absolut spectaculos care surprinde încă de la intrare. Cifrele spun totul: 6.064 m lungime; intrare înaltă de 47 m, cu o lățime de 74 m, fiind cea mai lată din ţară; e săpată la poalele unui perete gigantic, înalt de 150 m; vârfurile muntoase care străjuiesc rezervaţia, în exterior, ating 1.500 m.

 

Cât despre încăperile peşterii, bezna acesteia ascunde un spectacol imprevizibil de forme carstice, una mai bizară ca alta. Prima sală se micşorează treptat, ca o pâlnie, conducând spre o galerie joasă prin care trece un pârâiaş. În Sala de Confluenţă, la 240 m de la intrare, vine apa Gârdişoarei, pierdută în Coiba Mică. Mai în jos, după un cot larg la stânga, se aude zgomotul unei cascade care cade într-un lac.

 

Stalagmite, draperii şi scurgeri parietale sunt de jur-împrejur, ca un acompaniament în surdină şi te pregătesc, pas cu pas, pentru surpriza finală din Sala Mare. Aici se găseşte un lac imens, cu ape negre, pe care plutesc trunchiuri aduse de viituri.

 

Informaţii utile:

 

Categoria şi importanţa rezervaţiei: Speologică; constituie una dintre cele mai importante peşteri ale Munţilor Bihor, străbătură de un râu permanent cu formaţiuni stalagmitice, curgeri parietale, concreţiuni calcaroase si draperii de o mare frumuseţe.

 

Poziţia geografică: Peştera Coiba Mare se găseşte în sud-estul Munţilor Bihor.
Rezervaţia se află la baza versantului puternic înclinat al Dealului Crestătura (1295 m), pe dreapta pârâului Gârdişoara (Gârda Seacă), în punctul în care apa acestuia se pierde în peşteră. Alt. 1.050 m.

 

Coordonate: 46°32'17" lat. N, 22°46'45" long. E.

 

Căi de acces: Pe DN 75 din Câmpeni până la Garda de Sus, de unde se continuă 12,5 km pe DC 130 circa 12,5 km până în satul Casa de Piatră. Amunte de cătun, din punctul în care pe stânga văii limita pădurii intersectează drumul, se coboară din şosea la gura peşterii (cea. 20 m).

 

Suprafaţa şi limitele: 0,25 ha; Peştera este înconjurată de versanţi puternic înclinaţi, bine împăduriţi, ai Dealului Crestătura.

 

Climaeste rece si umedă cu temperaturi medii anuale de 2,..4°C. Temperatura medie a lunii ianuarie oscilează între -6...-8°C, iar cea a lunii iulie între 10...12°C. Precipitaţiile atmosferice sunt relativ ridicate, cantitatea medie anuală fiind de 1.100-1.200 mm. Durata stratului de zăpadă este de 100-120 zile, iar grosimea medie a statului de zăpadă este de 60-80 cm.

 

Anul înfiinţării şi documentul de constituire : 1969, Decizia 175 / 1969 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judeţean Alba.

 

Situaţia administrativă: Comuna Arieşeni; satul Casa de Piatră.

 

În rezervaţia naturală propriu-zisă se interzice:

- distrugerea sau recoltarea de formaţiuni carstice din peşteră;

- exploatarea de calcar, guano şi fosfaţi din peşteră şi din zona adiacentă;   distrugerea sau recoltarea de formaţiuni carstice din peşteră;  

- efectuarea de  cercetări pseudo-ştiinţifice  ce  pot  afecta  materialele paleontologice, faunistice sau arheologic;

- păşunatul şi tăierile de regenerare a pădurilor în perimetrul rezervaţiei;

- aprinderea focului, distrugerea marcajelor şi a tablelor indicatoare;

- practicarea turismului pe poteci neamenajate.

 

Coiba Mică

Deşi e mai restrânsă decât Coiba Mare, măsurând numai 270 m lungime, Coiba Mică se impune printr-o spectaculozitate mai concentrată. Este o peşteră îngustă şi implică un parcurs sinuos, dat fiind că apa Pârâului Gârdişoara se pierde înăuntru, într-o cascadă învolburată de circa 12 m.

 

Intrarea se face greoi, printr-o gură lată de 20 m şi înaltă de doar 2 m. Interiorul devine apoi tot mai îngust, iar la 25 m de la intrare încep o serie de cascade, lacuri şi galerii, pentru parcurgerea cărora e necesar echipament special şi, fireşte, mult curaj. Sifonul terminal e plin cu lemne, iar diferenţa de nivel faţă de gura peşterii este de 40 m. Apa Gârdişoarei, care dispare aici, reapare în Coiba Mare iar în Izbucul Tăuzului iese la suprafaţă după 1.800 m de curs subteran.

 

Informaţii utile:

 

Categoria şi importanţa  rezervaţiei: Speologică; reprezintă o peşteră în care se pierde apa Pârâului Gârdişoara, într-o cascadă învolburată de circa 12 m.

 

Poziţia geografică: Peştera Coiba Mică se găseşte în sud-estul Munţilor Bihor.
Rezervaţia se află la baza versantului puternic înclinat al Dealului Vârtopaşului (1334 m), pe valea Gârdişoarei (Garda Seacă), apa acesteia dispărând cu puţin înainte de intrarea în peşteră sub o îngrămădire haotică de buşteni. Alt. l .050 m.

 

Coordonate: 46°32'20" lat. N, 22°46'35"long.E.

 

Căi de acces: Pe DN 75 din Câmpeni până la Garda de Sus, de unde se continuă 12,5 km pe DC 130 circa 12,5 km până în satul Casa de Piatră. De aici, se continuă pe un drum forestier în lungul Văii Gârdişoara circa cea 600 m; sau pe traseu turistic de la Cabana Padiş prin Şesul Gârdei şi Valea Gârdişoarei (2 ore).

 

Suprafaţa şi limitele: 0,35 ha; Peştera este înconjurată de versanţi puternic înclinaţi, bine împăduriţi, ai Dealului Vârtopaşul.

 

Clima este rece şi umedă cu temperaturi medii anuale de 2...4°C. Temperatura medie a lunii ianuarie oscilează între -6...-8°C, iar cea a lunii iulie între 10...12°C. Precipitaţiile atmosferice sunt relativ ridicate, cantitatea medie anuală fiind de 1.100-1.200 mm. Durata stratului de zăpadă este de 100-120 zile, iar grosimea medie a statului de zăpadă este de 60-80 cm.

 

Anul înfiinţării si documentul de constituire : 1969, Decizia 175 / 1969 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judeţean Alba.

 

 Situaţia administrativă: Comuna Arieşeni; satul Casa de Piatră.

 

În rezervaţia naturală propriu-zisă se interzice:

- distrugerea sau recoltarea de formaţiuni carstice din peşteră;

- exploatarea de calcar, guano şi fosfaţi din peşteră şi din zona adiacentă;

- efectuarea de  cercetări pseudo-stiinţifice  ce pot afecta materialele paleontologice,
faunistice sau arheologice;

- păşunatul şi tăierile de regenerare a pădurilor în perimetrul rezervaţiei;

- aprinderea focului, distrugerea marcajelor şi a tablelor indicatoare;

- practicarea turismului pe poteci neamenajate

 

 

 

Copyright © 2014 www.turismalba.ro