Geografia județului Alba

Din cei 6.231 kmp ai judeţului(respectiv 2,6 % din teritoriul României), majoritatea sunt reprezentaţi prin munţi – Munţii Apuseni în partea de vest şi nord-vest, Munţii Şureanu în sud, în timp ce partea estică a judeţului este ocupată de Podişul Transilvaniei.

Munţii Apuseni situaţi în partea de nord-vest, cuprind Munţii Bihorului (vf. Curcubăta 1849 m) cu masivul Găina (1486 m), Muntele Mare, Munţii Metaliferi, Munţii Trascăului.
Apusenii, sau „Ţara de Piatră” cum mai sunt numiţi, deţin primul loc în Europa ca şi relief carstic, datorită celor 800 de peşteri răspândite în toate cele patru subdiviziuni.
Munţii Bihorului sunt renumiţi pentru cele câteva rezervaţii naturale „de top”: Peştera Scărişoara care adăposteşte cel mai mare gheţar subteran din România, peştera Coiba Mare cu cea mai lată intrare de peşteră, peştera Hodobana – cea mai ramificată peşteră, cel mai mare lac subteran situat în Peştera de sub Zgurăşti. Toate acestea, dar şi multe altele fac parte din Parcul Natural Apuseni, din care judeţul Alba deţine o treime şi reprezintă cea mai populată arie protejată din România. Tot aici pot fi practicate sporturile de iarnă, în staţiunea turistică Arieşeni, care posedă pârtii de schi amenajate la o altitudine de circa 1200 m şi unde zăpada durează aproape 5 luni.
Munţii Trascău sunt printre preferaţii turiştilor înpătimiţi de sporturi extreme – parapanta -, practicată în zona Rimetea la Piatra Secuiului, sau căţărări, cu trasee în Cheile Mănăstirii, Calcarele Ampoiţei, Piatra Poienii sau Cheile Întregalde. Tot aici se găseşte una din cele mai lungi, mai denivelate, mai dificile peşteri din Europa (Huda lui Papară), cu cea mai mare sală, cel mai lung curs subteran din ţară şi cu una din cele mai mari colonii de lilieci de pe continent. Amintim și Piatra Craivii, vestită pentru cetatea dacică, apoi Poiana Inimii, Iezerul Ighiel.
Muntele Mare este recunoscut pentru înălţimile şi habitatul cât se poate de sălbatice. Monumente ale naturii precum Scăriţa Belioara sau Cheile Pociovaliştei se impun net între Carpaţii României prin spectaculozitatea lor, ideală pentru aventurieri şi alpinişti.
Munţii Metaliferi au un relief extrem de bizar, dominat de prezenţa Detunatelor Golaşă şi Flocoasă cu înălţimi de 1.258 m, respectiv 1265m, precum şi a Cheilor Cibului şi Glodului. Cheile Cibului reprezintă una din cele mai accesibile rezervaţii de pe teritoriul judeţului Alba iar de-a lungul lor găseşti şi alte peisaje spectaculoase: cascada Cheile Cibului, Izvorul Mezotermal, peştera Bisericuţa, peştera Fără Fund şi peştera Gaura Mândrii. Poiana Narciselor, o altă rezervaţie aflată pe Dealul Buciumanilor la peste 1000 m înălţime, strânge în fiecare an localnici şi turişti, adunaţi la sărbătoarea creată special „Chemarea Narciselor”.

Munţii Şureanu situaţi în partea de sud, au unul din cele mai frumoase lacuri glaciare din estul Europei (Iezerul Şureanu), cea mai înaltă şosea din ţară (Transalpina). Munţii Şureanu deţin cel mai înalt vârf din judeţ – Pătru, 2.130 m şi numeroase punctele de belvedere ce oferă privelişti cu lacurile Căpâlna, Tău și Oaşa, cetatea dacică de la Căpâlna (monument UNESCO) şi Valea Frumoasei. La o altitudine de 2.010 m, se găseşte Domeniu Schiabil Şureanu cu pârtii pregătite şi dedicate oricărui tip de schior, iar zăpada durează de multe ori din luna decembrie până în luna mai. Zona este în continuă dezvoltare, cu proiecte ce conţin construcţia de noi pârtii şi unităţi de cazare.

Podişul Transilvaniei este situat în partea de răsărit a judeţului, departe de munţi. Este un ţinut colinar, cu zeci de cursuri de apă, ce împart regiunea în două: Ţara Târnavelor şi Ţara Secaşului.
Peisajele de pe Târnave sunt reprezentate de dealurile cu vii, ce au dat locurilor numele de Ţara Vinului, vinurile din aceste podgorii fiind recunoscute şi apreciate în Europa.
Ţara Secaşului e vestită pentru pădurile şi lacurile ei, ideale pentru vânători şi pescari.

Clima în judeţul Alba are un caracter continental specific ţării noastre şi variază în funcţie de unităţile de relief: în zonele montane se înregistrează o climă rece şi mai umedă, cu ierni reci, iar în zona deluroasă clima este mai caldă şi mai uscată.

Reţeaua hidrografică cuprinde bazinului râului Mureş, principalul curs de apă ce străbate judeţul Alba care intră în judeţ în amonte de confluenta cu Arieşul (270 m) şi iese în aval de confluenţa Văii Băcăinţi (202 m). Cei mai importanţi afluenţi ai Mureşului sunt pe dreapta Arieşul, Aiudul, Geoagiul, Galda şi Ampoiul iar pe stânga Târnava, Sebeşul, Pianul şi Cugirul.
Lacurile constituie şi ele o parte importantă din rezerva de apă a judeţului şi sunt reprezentate atât prin o serie de lacuri naturale - Iezerul Sureanu, Iezeraşul Cârpa şi Iezerul Ighiel - dar şi de lacuri antropice din împrejurimile Roşiei Montane sau de pe valea Sebeşului.

Rezervaţii naturale
Judeţul Alba face parte din acele locuri unde peisajele sunt de neuitat, lucru atestat şi de cele aproape 100 de rezervaţii naturale protejate prin lege şi răspândite pe întreg teritoriul. Dintre acestea mai importante sunt rezervaţiile speologice peşterile Gheţarul Scărişoara, Pojarul Poliţei, Poarta lui Ionele, Gheţarul de la Vârtop, Coiba Mare, Hodobana, Huda lui Papară, rezervaţiile geologice klippele calcaroase Pietrele Ampoiţei, Piatra Corbului, Calcarele de la Valea Mică, Detunatele, rezervaţia paleontologică Dealul cu melci, rezervaţiile botanice Scăriţa-Belioara, Poiana Narciselor de la Negrileasa, Poiana Narciselor de la Tecsesti, rezervaţia geomorfologică Râpa Roşie şi cele complexe Cheile Întregalde, Râmeţului, Mănăstirii, Ampoiţei, Aiudului, Iezerul Şureanu, Iezerul Ighiel.