Publicat in

10 iulie 2014

Comentarii

0 Comentarii

Localizare pe hartă

Vezi pe harta mare

Mineritul aurifer

Mineritul aurifer s-a practicat în regiunea Abrud - Roşia Montană - Zlatna, cu precădere la Roşia Montană, una dintre cele mai vechi localităţi cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase din Europa, înfiinţată de romani cu colonişti din Iliria.

Până în secolele XVI-XVII, când a început să fie utilizat şi praful de puşcă, săparea galeriilor se făcea manual, cu unelte din fier. Transportul minereului din mină se făcea cu vagoneţi de lemn, iar pentru evacuarea apei din galerii se utilizau pompe manuale, prevăzute cu supape.

 

Pentru a permite desfăşurarea activităţii miniere pe timp de secetă şi în vreme de iarnă au fost amenajate sau extinse lacuri de acumulare, între anii 1752-1779 executându-se ample lucrări hidrotehnice la lacurile Orlea, Corna, Ţarina şi Găuri. Numite de localnici „tăuri”, aceste acumulări de apă, păstrate până astăzi, dau un farmec aparte peisajului montan al Roşiei.

 

Paralel cu vechile şteampuri din lemn, în secolul al XIX-lea îşi fac apariţia cele cu săgeţi de fier, cunoscute sub denumirea de şteampuri californiene, după locul iniţial de provenienţă. Pentru a evita reducerea producţiei în anotimpurile secetoase, s-au introdus primele maşini acţionate electric, o uzină electrică, funcţionând cu generatoare de gaz sărac, fiind amplasată la începutul secolului XX la Gura Roşiei. Capacitatea de prelucrare a instalaţiilor de la Roşia Montană a crescut astfel spectaculos. După unele surse, cantitatea de aur extrasă din Transilvania în secolul XIX şi la începutul secolului XX se ridica la circa 140t, la care se adaugă şi cca. 1300t de argint.

 

În a doua jumătate a secolului XX, prin trecerea la mineritul industrial, s-au pierdut mare parte dintre componentele fizice specifice mineritului tradiţional: au fost distruse toate şteampurile, au fost dezafectate canalele de dirijare a apei şi au dispărut grupuri întregi de locuinţe.

 

Adriana Țuțuianu

Copyright © 2014 www.turismalba.ro