Publicat in

26 noiembrie 2014

Comentarii

0 Comentarii

Localizare pe hartă

Vezi pe harta mare

Spaţii recreative naturale

Avem nevoie, fiecare dintre noi, să simţim lumea din jurul nostru, să-i admirăm frumuseţile și să îndepărtăm  perdeaua rutinei  pentru a pătrunde într-o altă realitate.

Poiana Inimii

 

 Este una din cele mai neobişnuite poieni ale României şi se află în judeţul Alba, lângă Piatra Craivii. Cunoscută de localnici sub denumirea de Poiana Ursoi, ea se mai numește, popular, și Poiana Inimii și are, într-adevăr, forma unei inimi, care poate fi observată cel mai bine de pe versantul opus (din punctul descris prin coordonatele 46°11'40" lat. N, 23°30'20" long. E). Accesul e relativ uşor. Din DJ 107 H, pe direcţia Ighiu-Cricău, se desprinde un drum la stânga, ce duce în satul Bucerdea Vinoasă. Drumul continuă până la ieşirea din sat, cale de 3 km, de unde se desprinde la stânga o potecă, ce străbate o porţiune de pădure până la intrarea în poiană. Efortul merită din plin, întrucât priveliştile sunt deosebit de pitoreşti. Poiana se află în plin proces de transformare în arie naturală protejată, fiind folosită de către Consiliul Judeţean Alba ca imagine-simbol pentru turismul județului Alba.

 

Pădurea Sloboda

 

 Remarcabilă ca peisaj montan, în estul Munţilor Trascău, Pădurea Sloboda se impune pe hartă ca unul din cele mai plăcute spaţii recreative naturale. Frumuseţea pădurii se datorează, însă, tezarului valoros de copaci, prin alternanţe de gorun, făget, fag, carpen, încheiate cu o alee de molizi bătrâni. Practic, deţine un ecosistem specific ca varietate pentru Podişul Transilvaniei, evident mai ales în partea de pădure ce se întinde de la cabana Sloboda până la păşunile locuitorilor din Râmeţ. Având o altitudine maximă de 700 m, e spaţiul ideal pentru cicloturism, drumeţii, turism ecvestru şi campare. Un dezavantaj îl constituie roiurile abundente de ţânţari şi muşte, odată cu înserarea. Acces: porneşte din centrul Aiudului, pe DJ 107 I. Drumul are o lungime de 10 km, și este asfaltat până la cabana Sloboda. Mai departe, acesta continuă să fie accesibil, dar este accidentat.

 

Poiana Narciselor

 

 Ca şi Poiana Inimii de lângă Piatra Craivii, Poiana Narciselor se impune pe harta Carpaţilor ca unul din cele mai romantice ţinuturi româneşti. Sute de mii de narcise acoperă în fiecare primăvară Dealul Buciumanilor, la peste 1.000 metri, dând satului Bucium, din apropiere, numele de Ţara Narciselor. Numite și „ruşculiţe”, având un parfum tare cu care umplu aerul de munte, narcisele aduc un străvechi mesaj de dragoste. Poienile cu narcise sunt prilej de veche sărbătoare în satul Bucium Poieni unde, în ultimul weekend al lunii mai, „Chemarea Narciselor” adună laolaltă oameni veniţi din toată zona Munţilor Apuseni. În zilele desfăşurării festivalului, sătenii din Bucium se îmbracă în costum tradiţional, ţesut cu fir de aur. Acces: din DN 74 Alba-Iulia – Abrud intri pe DJ 107 I, modernizat, care duce la Bucium și dealul Mogoșului. De aici se desprinde un drum forestier pe dreapta, care duce la Cabana Narciselor.

 

Izbucul Poliței

 

 Deşi nu este o peşteră propriu-zisă, ci mai degrabă fenomen carstic descris ca o ţâşnire de ape din calcare masive, Izbucul Poliţei e, totuşi, deosebit de pitoresc. Se înscrie într-un peisaj specific Parcului Natural Apuseni, cu vârfuri rotunjite, culmi domoale şi belşug de păduri vechi, ceea ce îi acordă o frumuseţe ieşită din comun. Acces: din Gârda de Sus, porneşti pe DC 132 până în satul Gârda Seacă; de acolo, cauţi locul unde Pârâul Poliţei se varsă în Gârdişoara şi urci pe cărăruia ce însoţeşte firul de apă. E un traseu sălbatic, care străbate o serie de poieniţe, pentru ca, după 800 m de mers, să zăreşti izbucul la marginea unei poieni. Coordonate GPS: alt. 865 m, 46°33'50" lat. N, 22°48'40" long. E.

 

Valea Frumoasei

 

 Pentru cei ce caută liniştea muntelui, într-un decor extrem de intim, Valea Frumoasei e un remediu perfect. Denumită astfel de scriitorul Mihail Sadoveanu, în aventurile lui vânătoreşti, Valea Frumoasei este cu totul unică în peisajele din Carpaţi. Nu se remarcă prin piscuri înalte sau văi adânci, ci e o vastă întindere de poieni, aflate la aceeaşi înălţime (1.300 m), la răscrucea Munţilor Şureanu cu Munţii Cindrel şi Lotrului. Alternând întinderile de brazi cu cele de păşuni, peisajele Văii Frumoasei sunt străbătute de cursul lin, şerpuit al râului Sebeş, care va forma apoi patru lacuri (Oaşa, Tău, Căpâlna şi Petreşti). De reținut este faptul că Valea Frumoasei face parte, la fel ca și Iezerul Șureanu, din situl natural „Frumoasa”. Acces: se află pe teritoriul județului Sibiu, în sud-estul județului Alba. De la Oaşa, continui la stânga pe Transalpina. La trifurcaţia care apare după ce treci de ultimul viaduct, faci din nou stânga. Vei intra pe un drum accidentat (DJ 106 N), dar accesibil oricărei maşini. Drumul continuă apoi spre staţiunea Păltiniş din judeţul Sibiu. Atenţie, accesul este oprit iarna din cauza zăpezilor.

0 Comentarii

Trimite mesajul
Copyright © 2014 www.turismalba.ro